Clic pe imaginea de sus pentru a descarca materialul preferat.

Site-uri partenere
Tutoriale PC...
Imagini grafice...


Despre Linux...
Numele de “Linux” vine de la nucleul (sau kernel) Linux, scris initial in 1991 de catre Linus Torvalds. Linux este un termen generic referindu-se la sisteme de operare, pentru calculatoare Unix-like, bazate pe nucleul Linux. Dezvoltarea lor este unul dintre cele mai proeminente exemple ai surselor de software gratuit, free to use software (sau aplicatii de libera utilizare); de obicei toate codurile sursa pot fi folosite, in mod liber modificate si redistribuite, atat comercial cat si non-comercial, de catre oricine sub licente cum ar fi GNU General Public License.

Linux poate fi instalat pe o gama larga de hardware, variind de la dispozitive integrate, cum ar fi telefoanele mobile, smartphone-uri, ceasuri de mana, mainframe-uri si supercalculatoare. Linux mai este cunoscut ca predominant pentru utilizarea sa in domeniul serverelor, in 2007 cota Linux, in ansamblu pe piata serverelor a fost estimata la 12,7%, in timp ce o estimare in 2008-2009 a dovedit faptul ca crica 60% din toate serverele web folosesc Linux si restul 40% Windows. Cele mai multe calculatoare cu desktop functioneaza fie cu Mac OS X sau Microsoft Windows iar Linux doar 1-2%, pe piata desktop-urilor. Cu toate acestea, utilizarea desktop-ului Linux a devenit tot mai popular in ultimii ani, in mare parte din cauza distributiei populare Ubuntu, aparitia netbook-urilor si smartbook-urilor.

De obicei Linux este impachetat intr-un format cunoscut sub numele de distributie Linux pentru utilizare ca desktop si/sau server. Distributiile Linux includ nucleul si toate soft-urile necesare pentru a rula un sistem complet, cum ar fi aplicatii si biblioteci, X Window System, desktop-urile GNOME si KDE, Apache HTTP Server.

Sistemul de operare Unix a fost conceput si pus in aplicare in anul 1969 de AT & T Bell Laboratories in Statele Unite de catre Ken Thompson, Dennis Ritchie, Douglas McIlroy, si Joe Ossanna. Deriva de Unix a fost alcatuita ca o gluma cu referinta la un sistem de operare experimental care a fost lent si ineficient, se numea Multics. Acesta a fost lansat in 1971 si a fost in intregime scris in limbajul de asamblare(un limbaj de programare), o practica comuna in acel moment. Mai tarziu, in 1973, Unix a fost re-scris in limbajul de programare C de catre Dennis Ritchie, cu exceptia nucleulului. Disponibilitatea unui sistem de operare scris intr-o limba de nivel inalt si mai dezvoltat a permis migrarea pe platformele altor computere si Unix a devenit adoptata pe scara larga de catre institutiile de afaceri si academice.

Proiectul GNU, a fost inceput in anul 1983 de catre Richard Stallman, a avut scopul de a crea un sistem complet compatibil cu soft-ul Unix, compus in intregime din software liber. Mai tarziu, in 1985, Stallman a creat Free Software Foundation(Fondatie de software liber) si a scris GNU General Public License (GNU GPL) in 1989. Pana la inceputul anilor 1990, multe din programele cerute intr-un sistem de operare (cum ar fi biblioteci, compilatoare, editoare de texte, o consola Unix, si un sistem de ferestre) au fost finalizate. Linus Torvalds a spus ca, daca nucleul GNU ar fi fost disponibil in acel moment (1991), el nu ar fi scris propriul nucleul.

Minix a fost un sistem de operare Unix-like cu un cost financiar minim, conceput pentru educatie in domeniul informaticii si scris de Andrew Tanenbaum. Incepand cu versiunea 3, Minix este gratuit si restructurat pentru utilizare mai serioasa.

In 1991, in timp ce activeaza la Universitatea din Helsinki, Torvalds lucra la un proiect non-comercial pentru inlocuire Minix, care in cele din urma a devenit nucleul Linux.

Torvalds a inceput developarea Linux pe Minix si aplicatii scrise pentru Minix de asemenea, au fost folosite sub Linux. Mai tarziu, Linux a devenit mai matur si a aparut posibilitatea de dezvoltare/developare pe propriile resurse. Aplicatiile GNU au inlocuit toate aplicatiile Minix, si cu codurile ale sistemului GNU, disponibile in mod liber, a fost mai avantajoas de a crea un sistem de operare nou. Codurile sub licenta GNU GPL pot fi utilizate in alte proiecte, atat timp cat acestea sunt de asemenea, proiectate si lansate sub acelasi tip de licenta sau una compatibila cu aceasta. Pentru a face nucleul Linux compatibil cu componentele proiectului GNU, Linus a initiat o trecere de la licenta sa originala (care a interzis redistribuire comerciala) pe una GNU GPL. Dezvoltatorii a lucrat pentru a integra componentele GNU cu Linux pentru a face un sistem pe deplin functional si de utilizare libera.

Astazi distributiile Linux sunt folosite in numeroase domenii, de la sistemele integrate pana la supercomputere, si-au asigurat un loc foarte bun si pozitiv in utilizare ca servere. Utilizarea distributiilor Linux devine tot mai populara pentru calculatoarele de acasa cat si pentru oficii sau companii mai mari. Aceast sistem de operare a castigat popularitate, in structurile guvernamentale si cele militare din regiunile locale(ma refer la Rep. Moldova si Romania), cat si in multe alte puncte ale globului. Guvernul Federal al Braziliei este bine cunoscut pentru sprijinul sau pentru Linux. Militarii rusi au creat propriile lor distributii Linux, desigur ca pe aceasta tema nu vei gasi prea multa informatie deoarece este secretizata. Statul indian Kerala a mers atat de departe incat au obligat toate scolile de stat sa ruleze Linux pe computerele lor. China foloseste Linux in exclusivitate, ca sisteme de operare pentru familia sa de procesoare Loongson pentru a atinge independenta tehnologiei informationale pe piata internationala. In Spania, unele regiuni au dezvoltat propriile lor distributii Linux, care sunt utilizate pe scara larga in domeniul educatiei si a institutiilor oficiale, cum ar fi gnuLinEx in Extremadura si Guadalinex din Andaluzia. Franta si Germania au luat, de asemenea, masuri in vederea adoptarii Linux.

Distributiile Linux au devenit, populare pe piata nou infiintata: netbook, cu multe dispozitive cum ar fi Asus Eee PC si Acer Aspire One si furnizate cu sistem de operare Linux intregrat.

Torvalds continua sa conduca dezvoltarea  nucleului. Stallman este capetenia Free Software Foundation, care, la randul sau, sustine componentele GNU. In cele din urma, persoane fizice si corporatii, dezvolta terte parti de componente non GNU. Aceste componente cuprinde un organism vast de munca ce include modele de nucleie, aplicatii si biblioteci. Comunitatile si vanzatorii de Linux combina si distribuie nucleiele, componente GNU, si non-componente GNU, cu software suplimentar, in forma de distributii Linux.

Utilizatorii pot controla un sistem bazat pe Linux printr-o interfata de comanda (sau CLI – command line interface), o interfata de utilizare grafica (sau GUI – graphical user interface), sau prin controale atasate de hardware-ul asociat (acest lucru este posibil pentru sisteme integrate). Pentru sisteme desktop, modul prestabilit este de obicei interfata grafica pentru utilizator, de unde CLI este disponibil prin intermediul Windows emulator de terminal sau de pe o consola virtuala separata.

Pentru calculatoarele de birou – KDE, GNOME, si Xfce sunt cele mai populare interfete grafice, desi mai exista o varietate de interfete suplimentare.

Un sistem Linux de obicei ofera o interfata pentru comenzi shell, care este modul traditional de a interactiona cu un sistem Unix. O distributie Linux specializata pentru servere poate utiliza numai CLI ca interfata. Un sistem care ruleaza chiar fara un monitor poate fi controlat printr-un protocol de control de la distanta, cum ar fi SSH sau Telnet.

Cele mai multe componente ale Linux, inclusiv GNU, sunt controlate exclusiv de o interfta de comenzi. CLI este potrivit pentru automatizarea sarcinilor repetitive sau intarziate, si simplifica inter-procesele de comunicare. Un program emulator de terminal grafic este adesea folosit pentru a accesa CLI de pe desktop.

Diferenta principala dintre Linux si multe alte sisteme de operare populare, este faptul ca nucleul Linux si alte componente ale lui sunt gratuite si open source. Linux nu este singurul sistem de operare de asa gen. Unele  licente de software gratis se bazeaza pe principiul copyleft-ului, un fel de reciprocitate: orice munca derivata dintr-o bucata de software, trebuie sa fie introdusa in acest copyleft. Licenta cea mai des folosita pentru software liber, GNU GPL, este o forma a copyleft-ului, si este utilizat pentru nucleul Linux si multe componente ale proiectului GNU.

Distributiile bazate pe Linux sunt oferite de catre dezvoltatori/developeri/programatori(sinonime) pentru interoperabilitatea cu alte sisteme de operare cu standarde de calcul stabilite. Sistemele Linux au aderat la POSIX, SUS, ISO, si standardele de ANSI.

Proiectele de software gratuit, cu toate ca au fost dezvoltate intr-un mod de colaborare, sunt adesea fabricate in mod independent una de cealalta. Faptul ca licente software in mod explicit permit redistribuirea, ele ofera o baza pentru proiecte mai mari, care colecteaza produse software si le pune la dispozitie pe toate la un loc, in forma de o distributie Linux.

O distributie Linux, denumita ca “distro”, este un proiect care gestioneaza o colectie de la distanta a software-ului de sistem si a pachetelor de aplicatii software disponibile pentru descarcare si instalare prin intermediul unei conexiuni de retea. Acest lucru permite utilizatorului de a adapta sistemul de operare la / nevoile sale specifice. Distributiile sunt mentinute de catre persoane fizice, echipe unite, organizatii de voluntari, si companii comerciale. O distributie este responsabila pentru configuratia implicita a nucleului Linux instalat, de securitatea generala a sistemului si de integrare a pachetelor de diferite programe intr-un ansamblu coerent. Distributiile de obicei folosesc un manager de pachete, cum ar fi Synaptic, YaST, Yum, Up2date si Aptitude pentru a instala, elimina si actualiza toate componentele ale unui sistem.

O distributie este in mare masura condusa de catre un dezvoltator si comunitatile de utilizatori. Unii vanzatori dezvolta si incaseaza bani din distributiile lor pe o baza de voluntariat, Debian, fiind un exemplu bine-cunoscut. Altii, mentin o versiune comuna a distributiilor comerciale, astfel cum au facut Red Hat cu Fedora (acum ambele companii sunt separate una de alta din cate cunosc).

In multe orase si regiuni, sunt asociatii locale cunoscute sub numele de Grup de Utilizatori Linux (LUG – Linux Users Groups) care incerc sa promoveze distributia lor preferata ca software liber. Ei organizeaza reuniuni si furnizeaza gratuit, demonstratii, instruire, suport tehnic, dar si instaleaza sisteme de operare pentru utilizatorii noi. Multe dintre comunitati ofera pe internet, suport pentru utilizatori si pragramisti Linux. Cele mai multe distributii si software liber / proiecte open source au IRC chat sau  stiri. Forumuri on-line sunt un alt mijloc de sprijin, ca exemplu fiind LinuxQuestions.org si Forumurile Gentoo.

Exista mai multe site-uri de tehnologie web cu accentul pe Linux. Reviste Linux includ adesea copii de discuri, inclusiv aplicatii sau chiar distributii Linux complete.

Desi distributiile Linux, in general sunt disponibile gratuit, mai multe companii mari vind, sprijina, precum si contribuie la dezvoltarea unor componente ale sistemului si a software-ului liber. Analiza codului Linux din decembrie 2008 pana in ianuarie 2010 – a aratat ca 75 la suta din Cod a fost dezvoltat de programatori care lucreaza pentru corporatii, lasand aproximativ 18 la suta pentru comunitatea traditionala, open source. Unele dintre corporatiile mari care contribuie la dezvoltarea Linux sunt – Dell , IBM, HP, Oracle, Sun Microsystems, Novell, Nokia. Un numar de corporatii, in special Red Hat, si-au construit intreaga afacere pe baza distributiei Linux.

Licentele de software liber, pe care diferite pachete de software sunt construite si bazate pe nucleul Linux, in mod explicit, comodeaza si incurajeza comercializarea. Un model comun de afaceri este taxarea pentru sprijin/suport de administrare Linux, in special pentru utilizatori cu afaceri intr-un oarecare domeniu. De asemenea un numar de companii, ofera o versiune speciala de distributie pentru afaceri, in care adauga pachete de sprijin/suport propriu si instrumente pentru a administra numere mai mari de instalatii sau pentru a simplifica sarcinile administrative.

Cele mai multe distributii Linux suporta zeci de limbaje de programare. Utilitele cel mai des folosite pentru constructia aplicatiilor Linux si programele de sistem ale acestuia se afla in interiorul GNU toolchain(este un termen pentru o colectie de instrumente de programare produse de Proiectul GNU), care include colectia de compilatoare GNU (CCG), precum si GNU build system(cunoscut sub numele de Autotools, este o suita cu unelte de programare produse de proiectul GNU). Printre altele, GCC prevede compilatoare pentru Ada, C, C + +, Java, si Fortran. Nucleul Linux de sine este scris pentru a fi compilat cu GCC. Compilatoare proprii, pentru Linux include Intel C + + Compiler, Sun Studio si IBM XL C / C + + Compiler. BASIC este suportata in forme cum ar fi Gambas, FreeBASIC, si XBasic.

Cele mai multe distributii includ de asemenea, suport pentru PHP, Perl, Ruby, Python si alte limbi dinamice. Desi nu la fel de des, Linux suporta de asemenea C #, prin intermediul proiectului Mono, sponsorizat de Novell, si Scheme. Un numar de Java Virtual Machines si instrumente de developare ruleaza pe Linux, inclusiv originala Sun Microsystems JVM (HotSpot) si J2SE IBM RE, precum si mai multe proiecte open-source ca Kaffe.

Cele doua baze principale pentru dezvoltarea a aplicatiilor grafice sunt ale GNOME si KDE. Aceste proiecte sunt bazate pe GTK + si Qt widget toolkit, respectiv, ele pot fi utilizate in mod independent intr-o arhitectura mai larga. Ambele suporta o mare varietate de limbi. Exista un numar de “Medii de dezvoltare integrata” disponibile, ca Anjuta, Code:: Blocks, Eclipse, KDevelop, Lazarus, MonoDevelop, NetBeans, Qt Creator si Studio Omnis in timp ce editorii Vim si Emacs raman populare pe o durata lunga de timp.

Performanta Linux pe desktop a fost un subiect controversat, de exemplu, in 2007 Con Kolivas a acuzat comunitatea Linux pentru favorizare cu privire la performanta desktop-urilor pe servere. El a renuntat la developarea nucleului Linux pentru ca a fost frustrat de acest accent pus pe desktop, apoi a dat tuturor un interviu pe aceasta tema(nu ma aprofundez prea mult aici). De atunci, a fost cheltuit un efort semnificativ in imbunatatirea experientei a desktop-ului. In domeniul jocurilor, Linux inca se situeaza in urma Windows. Sunt sigur ca ati observat majoritatea jocurilor PC sunt create pe baza sistemului Windows. Cu toate acestea, deja exista mai multe companii care cresc la numar si calitate ce creaza jocuri bazate pe nucleul Linux.

Multe tipuri de aplicatii disponibile pentru Microsoft Windows si Mac OS X sunt de asemenea disponibile pentru Linux. Deja sunt aplicatii gratuite, care au functiile de a controla programele aflate pe alte masini, bazate pe alte siteme de operare decat Linux. Mai mult, proiectul Wine ofera posibilitatea de a rula aplicatii Windows pe Linux. CrossOver este o solutie pe baza proiectului open source “Wine”, care accepta si executa diferite versiuni al Microsoft Office, aplicatii Intuit cum ar fi QuickBooks si Quicken, versiunile Adobe Photoshop, si multe jocuri populare, cum ar fi World of Warcraft si Team Fortress 2.

Multe aplicatii populare, sunt disponibile pentru o mare varietate de sisteme de operare. Cele mai folosite aplicatii de birou cum ar fi Mozilla Firefox web browser sau LibreOffice sunt deja integrate in Linux. Mai mult, unele aplicatii au fost dezvoltate initial pentru Linux (cum ar fi Pidgin si GIMP), si ca urmare a popularitatii lor, au fost adoptate la alte sisteme de operare (inclusiv Windows si Mac OS X).

Un numar tot mai mare de aplicatii desktop pentru birou sunt, de asemenea, sprijinite de Linux(nu le enumar aici pentru ca deja majoritatea aplicatiilor cunoscute sunt adoptate). In domeniul animatiilor si a efectelor vizuale, cel mai populare aplictii, cum ar fi Adobe, Autodesk Maya, Softimage XSI si Apple de asemenea sunt disponibile pentru Linux, Windows si Mac OS X.

Pentru a instala un nou software in Windows, utilizatorii fie descarca o distributie digitala si dau dublu-click pentru a instala sau  folosesc un mediu traditional de instalare (cum ar fi CD/DVD-ROM-ul). Ambele metode de obicei, ofera “Software Installation Wizard” ca sa ghideze utilizatorul prin intermediul de instalare. Pe cele mai multe distributii Linux, exista utilite pentru rasfoirea unei liste cu mii de aplicatii care pot fi instalate cu un singur clic sau comanda. Unele dintre aceste programe sunt Synaptic Package Manager, PackageKit, si Yum Extender(cateva au fost enumerate mai sus). Cu toate acestea, instalarea aplicatiei nu din arhivele oficiale, nu este intotdeauna usor – in special pentru utilizatorii noi – si uneori, singura optiune este de a le compila din surse.

Distributiile Linux au fost mult timp utilizate ca sisteme de operare pentru servere, si importanta lor a crescut in acest domeniu; Netcraft a raportat in septembrie 2006, ca opt din zece, din cele mai mari si fiabile companii de servicii hosting/gazduire ruleaza pe distributii Linux. In iunie 2008, distributiile Linux rulau pe cinci din zece servere, FreeBSD pe trei din zece, si Microsoft doua din zece.

Distributiile Linux sunt piatra de temelie, LAMP combinatie de software pentru server (Linux, Apache, MySQL, Perl / PHP / Python), care a atins popularitate in randul dezvoltatorilor, si care este una dintre cele mai populare platforme pentru gazduire a web site-urilor.

Datorita pretului, distributiile Linux au devenit din ce in ce mai populare pentru mainframe-uri in ultimul deceniu, in comparatie cu alte sisteme de operare mainframe. In decembrie 2009, gigantul de calculatoare IBM a raportat ca va predomina pe piata in vanzarile mainframe-urilor bazate pe Linux Enterprise Server.

Distributiile Linux sunt folosite, de asemenea, in cel mai des caz ca sisteme de operare pentru supercomputere: incepand cu noiembrie 2009, in topul primelor 500 de sisteme, 446 (89,2%) ruleaza pe distributie Linux.
Linux a fost selectat ca cel mai puternic din lume sistem de operare pentru supercomputere, Sequoia IBM-ului ( un super computer pentru administrarea securitatii nucleare internationale) va deveni operational in 2011.

Datorita costurilor scazute ale acestuia, precum si capacitatea de a fi usor modificat, un Linux compresat este adesea utilizat in domeniul sistemelor integrate. Linux a devenit un concurent major pentru sistemul de operare Symbian, care este utilizat in majoritatea smartphone-urilor, cu ajutorul Linux 16,7% din smartphone-uri au fost vandute in toata lumea pe parcursul anului 2006, sistemul de operare Linux a fost si este o alternativa al Windows CE si Palm OS pentru dispozitive mobile. Telefoanele mobile sau PDA-urile care ruleaza pe Linux si construite pe platforma open source a devenit o tendinta de la 2007, cum ar fi Nokia N810, Neo1973 Openmoko, Motorola RAZR2 V8, Motorola ROKR E8, Motorola seria Ming, Motorola ZINE si Google Android. Populara TiVo video digital recorder foloseste o versiune personalizata de Linux. Mai multe firewall-uri de retea si routere, inclusiv de la Cisco / Linksys, utilizeaza Linux pe plan intern pentru capacitatile sale avansate de rutare. Korg Oasys, Roland RD-700GX si Yamaha Motif XS music workstations, de asemenea, ruleaza pe Linux. In plus, Linux este utilizat in sistemul de conducere, FlyingPig / HighEnd WholeHogIII Console.

Multe studii cantitative se concentreaza pe subiectul a cotei pe piata pentru free / open source software cu numeroase studii care examineaza in mod special Linux. El se dezvolta foarte rapid pe piata, iar veniturile din servere, desktop-uri, pachete de software-uri care ruleaza Linux, a fost asteptat(apoi dovedit) sa depaseasca 35.7 miliarde dolari pana in 2008.

Q1 IDC a raportat in 2007 faptul ca Linux a detinut 12,7% din piata globala de servere la acel moment. Aceasta estimare se bazeaza pe numarul de servere Linux vandute de diverse companii. In septembrie 2008 Microsoft CEO Steve Ballmer a presupus ca 60% din web-servere ruleaza Linux comparativ cu 40% ce ruleaza Windows Server.

Companiile au estimat ca cota de piata a gamei desktop Linux, de la mai putin de 1% a crescut la 2.14%. In comparatie cu sistemele de operare Microsoft ce detine mai mult de 85%.

De asemenea, recent, Google a inceput sa sponsorizeze proiectul Wine, care actioneaza ca invelis de compatibilitate, permitand utilizatorilor sa ruleze unele programe Windows sub Linux.

Proiectul XO laptop (One Laptop per Child – Cate un laptop pentru fiecare copil) creaza o noua comunitate Linux si potential mult mai mare, planificat pentru a ajunge la milioane de copii de varsta scolara si a familiilor si comunitatilor in tarile de dezvoltare a proiectului. Google, Red Hat si eBay sunt sustinatorii cei mai mari al acestui proiect.  In timp ce XO vor avea, de asemenea, o optiune ca Windows, acesta va fi in primul rand desfasurat cu ajutorul Sugar( Sugar este un mediu desktop gratuit, conceput cu scopul de a fi utilizat de catre copii in procesul de invatare), un mediu desktop pentru Fedora Linux.

In industria filmelor, Linux a fost platforma aleasa de mai multi ani. Primul film vestit, produs pe servere Linux a fost Titanic in 1997. De atunci, studiouri mari cum ar fi DreamWorks Animation, Pixar si Industrial Light & Magic s-au mutat pe Linux. In conformitate cu Linux Movies Group, mai mult de 95% din servere si desktop-uri pentru animatie si efectel vizuale, companiile folosesc Linux .

Nucleul Linux si cele mai multe aplicatii GNU sunt publicate sub licenta GNU General Public License (GPL). GPL prevede ca orice persoana care distribuie nucleul Linux trebuie sa faca public codul sursa (si orice modificari), in aceleasi conditii. In 1997, Linus Torvalds a declarat, “Realizarea Linux GPL a fost cu siguranta cel mai bun lucru pe care l-am facut in viata.” Alte componente cheie ale unui sistem Linux pot folosi alte licente; multe biblioteci folosesc GNU Lesser General Public License (LGPL) , o varianta mai permisiva a GPL, si X Window System utilizeaza licenta MIT.

Torvalds afirma ca nucleul Linux nu va trece de la versiunea 2 a GPL la versiunea 3. El displace in unele prevederi din noua licenta, care interzic utilizarea software-ului in gestionarea drepturilor digitale, si ar fi, de asemenea, imposibil de a obtine permisiunea de la toti detinatorii drepturilor de autor, care sunt mii la numar.

Un studiu in 2001 a Red Hat Linux 7.1 a constatat ca aceasta distributie contine 30 milioane de linii de cod. Utilizand Constructive Cost Model, studiul a estimat ca aceasta distributie necesita opt mii de ani omenesti pentru a fi construita. Potrivit studiului, daca toate aceste aplicatii ar fi fost dezvoltate cu mijloace conventionale/sistem financiar, ar fi costat aproximativ 1.34 miliarde dolari (in SUA 2010).

Cel mai mult din cod 71%, a fost scris in limbajul de programare C, dar au fost utilizate multe alte limbi, inclusiv C + +, limbajul de asamblare, Perl, Python, Fortran si shell scripting. Mai putin de jumatate din toate codurile au fost sub licenta GPL. Nucleul Linux in sine a fost de 2,4 milioane de linii de cod, sau 8% din total.

Intr-un studiu de mai tarziu, aceeasi analiza a fost efectuata pentru Debian GNU / Linux versiunea 4.0 (lansat in 2007). Aceasta distributie contine aproape 283 milioane de linii de cod, precum si studiu estimat ca ar fi costat 7.37 miliarde dolari (2010 dolari SUA) daca este transformat in mijloace conventionale.

In Statele Unite, numele Linux este o marca comerciala inregistrata de Linus Torvalds. Initial, nimeni nu a inregistrat-o, dar la 15 august 1994, William R. Della Croce, Jr., a pretins la marca Linux, si apoi a cerut drepturi de autor pentru distributiile Linux. In 1996, Linus si unele organizatii afectate a dat in judecata pentru ca marca sa fie inapoiata, in 1997 cazul a fost stabilit cu castig pentru Torvalds. Acordarea licentelor de marca fost inmanata de catre Linux Mark Institute. Torvalds a declarat ca a inregistrat marca pe numele lui pentru a parveni pe altcineva sa o faca si sa o utilizeze in alte scopuri.